Viața este la vedere. Dimensiunile Vieții sunt la vedere. Dacă nu vedeți totul, vedeți doar o parte. Cu toate acestea, chiar dacă nu puteți vedea totul, voi puteți ști totul. Există in interiorul vostru un talisman care merge dincolo de intelectul vostru. Puteți accepta tot ce vă spun. Puteți crede tot ce vă spun.

Puteți crede că trăți intr-un Univers mai vast decât aveți idee. Puteți să vă intreceți tot trecutul și toată ignoranța din trecut și să vă intoarceți la inocența voastră originală care este mai ințeleaptă decât intelectul. Intelectul lua in râs chiar și o minune.

Voi sunteți o minune. Fiecare pe Pământ este o minune. Sunteți minunați. Sunteți o Capodoperă a Artei Mele pe care am creat-o liberă de formă. Nu există nimic altceva pă Pământ ca și voi. Nu există nici o altă persoană ca și voi. Niciodată nu a existat altcineva ca și voi, și niciodată nu va fi din nou. Gândiți-vă la asta, nu sunt doi fulgi de zăpadă identici. Ce minunăție atunci nu puteți fi?

Nici individualitatea nici universalitatea nu trebuie luate așa și așa. In cazul in care există mai multă, decât mortar și elemente de legătură in realizarea unei clădiri, este și mai importantă cea care merge in realizarea unei noi Ființe umane. Nu contează cât de mulți copii sunt născuți intr-o zi, nu există linii de ansamblare. Există unicitate de nenumărate ori pe zi. Acest lucru nu este nou. Niciodată nu a fost altfel.

Există Splendoare a Unicității, și există Splendoare a Varietății. Toate acestea sunt impachetate in unul. Tot ce vine de la o Sursă se intoarce la aceeași Sursă. Intre ele există povești spuse la infinit, nu există două povești identice, deși toate sunt la fel, o ființă umană afectată de stele, un miracol dincolo de excepții. Fabulosul Creației nu este intotdeauna observat nici intotdeauna cântat, deși Ființele Create pot fi recunoscute ca și Mărețul Dar care sunt ele. Recunoașteți.

Cum se poate ca Ființele umane să nu fie apreciate și catalogate in anumite cutii? Nu poate exista nici o șovăială despre a fi ființă, o ființă dată de Dumnezeu, creată de Dumnezeu, și creată pentru Dumnezeu din nisip extraordinar fermecat, ca și când, amestecat cu praf obișnuit, dezvăluie Slava lui Dumnezeu la fel de ușor ca și căderea de pe scaun.

Preaiubiților, nu există nici o uitare. Există numai Inclinația Artistică nevăzută a lui Dumnezeu, ținută in anonimitate, fiecare miracol neinregistrat și neobservat in mod onorabil, ca și când Creația lui Dumnezeu poate cădea in dezordine. Pe Pământ, un anumit tip de prefăcătorie merge, pentru că Splendorii nu ii este dată foarte des grație de către populație, așa că Splendoarea poate fi dezactivată, ca și când unei Expoziții a Strălucirii ii este redusă valoarea la nimic, nici măcar la un cântec.

Ce se poate intâmpla aici? Ce se intâmplă aici? Miracolul unei nașteri nu este observat? Un miracol al nașterii este marcat ca și obișnuit, chiar dacă nu au existat miracole deloc? Am creat miracole, și am vrut să spun că fiecare naștere să fie onorată, nu numai la naștere dar pe tot parcursul Vieții, desigur nu de nerecunoscut și nici apreciat prea mult.

Nu tuturor copacilor Vieții le este dată onoare sau măcar o privire. Nu toți sunt udați. Nu toți sunt admirați. Nu toți se recunosc in Oglinda Luminii Mele. Nu există unul pe care l-am uitat. Eu văd aceeași Lumină Strălucitoare in toți, și ceea ce eu văd este Sinele Meu.

Eu caut Sinele Meu și Imi văd Sinele Meu. Am creat Ființe care arată ca și Dumnezeu in forma de Ființe umane.

Așa cum eu Dumnezeu imi stabilesc o călătorie in Lume ca și copil, pot fi neobservat și desigur nerecunoscut in toată Gloria Mea. Pe o scară ca cea pe care Pământul o deține , este mai rău pentru copiii Pământului care nu iși recunosc propria valoare. Imi doresc ca fiecare copil să se vadă pe el sau pe ea așa cum eu ii văd, și, atunci, nimeni nu va mai prețui pe unul sau pe altul mai mult sau mai puțin decât pe altul. Toți sunt egali in ochii Mei. Fiecare este Preaiubitul Meu.