Aveți intrebări. Unele dintre intrebări, nu le puneți. Sau le puneți indirect. Intrebările voastre sunt adesea dubii in haine de oaie. Adesea vă puneți intrebări pentru a inlătura suspiciunile care se furișează in voi. Ce sunt dubiile cu adevărat dacă nu suspiciuni?

Vă puteți intreba:

"Unde merge totul ce vine la mine și la toată Viața de pe Pământ? Dacă energia nu este niciodată pierdută, unde s-a dus energia mea? Unde este? Dacă viața omenească nu poate fi pierdută pe Pământ, inseamnă că acea energie care mă include și pe mine nu este pierdută? Se pare că pe Pământ eu pierd multă energie până se pare că o pierd și nu mai am pentru ziua respectivă.

"Doamne, eu știu că frumusețea există. Niciodată nu uit frumusețea, chiat dacă adesea par să cred in lipsă și suferință. Energia suferinței mele rămasă, poate să dispară și să rămână numai frumusețea.

"Eu cred că atunci când trupul meu moare, eu mă voi ridica la un Statut de Frumusețe in care nu există suferință. Aș dori ca toată suferința să fie eliminată. Mă intorc din nou și din nou pentru a pune la indoială valoarea in orice suferință. Este nevoie de ea in Viață? Noi suntem copiii Tăi preaiubiți. Noi suntem ignoranți. Suntem nesăbuiți. Nu știm ce facem. Nu putem fi luminți din primul nostru moment aici pe Pământ? Chiar trebuie să ne punem cu timpul așa cum o facem? Ințeleg că Viața este o binecuvântare, dar eu nu mai vreau nici o suferință, nici măcar odată. Nu am avut destul chin?

"Bine, Doamne, realizez că sunt cel care cheamă suferința spre mine. Mi-ar place să iți iau sabia Ta, Doamne, și să acopăr suferința. Ințeleg că sabia ta este iubirea. Iartă-mă, eu nu pot accepta Iubirea Ta ca și apărare pentru permisiunea Ta ca noi să continuăm să suferim.

"Ințeleg că aș putea folosi mai multă incredere, dar nu știu cum să mă descurc cu a fi orb. Mă bați pe cap și imi spui că intr-o zi voi ințelege. Chiar acum nu ințeleg. Lasă-mă să am niște perspective.

"Dă-mi voie să iți spun că am ințeles bine și nu ințeleg destul ca să ințeleg poziția in care mă găsesc. Doamne, este ca și când eu sunt in sclavie ca să sufăr și să am frică de suferință. Tu mi-ai spus: 'Lasă oamenii Mei să plece.'

"Vrei te rog odată pentru totdeauna, să mă lași pe mine și pe alți oameni prezenți pe Pământ să plecăm? Pacea poate fi și pentru mine și pentru alții in timp ce suntem pe Pământ? Trebuie să murim pentru a fi liberi? Chiar trebuie ca Iluminarea să ia atât de mult timp, Doamne? "

Preaiubiților, voi incercați să trade one currency for another. Incercați să vorbiți o limbă pe care nu ați auzit-o incă.

Voi nu sunteți aici ca să suferiți. Sunteți aici ca să iubiți și să iubiți Viața. Dezvățați-vă de suferință. Copiii mei au transformat suferința in Arta Suferinței. Vă cer să părăsiți suferința, pe care incă o țineți strâns.

Nu cred că eu incerc să fixez responsabilitatea pentru suferință pe voi. Știu că nu puteți fi aici un artist care se schimbă repede. Cine vrea să audă că ceea ce numiți suferință vă conduce la a lăsa suferința să plece. Sunteți deja atât de bun la a suferi. Fiți mai buni la a lăsa suferința să plece. Alungați atașamentul la suferință. Nu vreți, dar vă atașați de aceasta.

Ințeleg că nu puteți arunca imediat suferința ca pe un cartof fierbinte.

Vă cer să izgoniți suferința.

Decideți pacea, nu ca și o armată, ci mai mult ca un ministru al păcii.

Vă cer să aduceți pace pe pământ. Vă cer să lăsați pe toată lumea liberă. Vă cer să renunțați la argumentele voastre, la dușmănie, la obiecții. Sunteți aici să vă găsiți drumul.

Uitați-vă altfel la viață. Respectați-o. Renunțați la suferință. Nu este ceva bun pentru voi.

Ințeleg că viața nu este doar un picnic pentru voi.

Nu cred că vă ingădui toată suferința. Renunțați la suferință. Nu este ceva bun pentru voi.

Umpleți lipsurile din lume așa de bine cum puteți. Găsiți și dați bucurie. Incurajați bucuria. Binecuvântați soarele care strălucește astăzi.

Ceea ce aveți nevoie cu adevărat, ceea ce aveți de oferit este iubirea. Nu suferiți. Priviți inainte. Apropiați-vă de mine.

Țineți privirea ațintită sus, preaiubiților.