Dumnezeu a zis:

Disperarea nu trebuie să vă urmeze. Treceți peste ea. Este posibil să simțiți că nu există nimic ce puteți face atunci când întunericul sufletului vă depășește, deși voi trebuie să depășiți întunericul. Fiți fericiți oricum. Lumea nu se termină. E ca și cum v-ați împiedicat și ați căzut. Vă ridicați, scuturați tot ce s-a lipit de haine și apoi mergeți înainte din nou. Aceasta este ceea ce aveți de făcut în viață. Ridicați-vă și continuați să mergeți.

Nu stoarceți fiecare picătură de durere din ceea ce a declanșat-o. Este gata. Acum, treceți peste ea. Continuați.

Când cădeți literalmente în noroi, să zicem, nu stați acolo să vă tăvăliți. Și când vă ridicați, nu păstrați noroiul pe voi. Îl curățați, faceți un duș și schimbați hainele.

Dacă ați căzut și v-ați rănit genunchiul, tăietura se va vindeca. Juliturile sunt julituri, dar ele se transformă și devin cicatrici. Cicatricele arată vindecare. Nu faceți poze cicatricelor. Nu puneți pozele în albumul minții voastre și să continuați a merge înapoi și a răsfoi printre pagini.

Acum vreau să vă spun ceva. Deși este adevărat, ați avut o cădere pe care o considerați o cădere din har, atunci, Preaiubiților, v-ați permis să simțiți grația din care să cădeți?

Supărarea sau rănirea sau sentimentul de pierdere nu provin cu adevărat de la evenimentul din afară. Este în voi tot timpul. Este acolo și așteaptă să vă năpustiți pe el. Sunteți gata pentru asta, chiar dacă nu-l doriți. Oricare ar fi emoțiile care apar, ele vin de la voi și nu dintr-un eveniment exterior. Atunci când un chibrit este lovit, acesta devine foc. Voi sunteți ca și chibritul care se aprinde. Cu excepția cazului în care chibritul conține sulf în interior, focul nu va arde.

Ei bine, aveți acum ideea. Totul este în voi.

Cel mai greu din tot pentru voi poate fi să credeți că iubirea este în voi. Iubirea este întotdeauna în voi. Ceva din afară poate face ca iubirea să apară din voi. Este același lucru cu emoțiile pe care ați prefera să nu le aveți, deși le aveți.

Nu vă defavorizez, ați înțeles. Un sentiment de nerăbdare apare din interior, nu dintr-o cauză presupusă. Dacă nerăbdarea nu ar fost în voi, ea nu ar fi apărut. Atunci când apare un sentiment de pierdere, ceva a bătut la ușa ei. Da, iese o tristețe latentă. Ați învățat durerea. Ați aflat că era necesară. Ați învățat. Poate că era înnăscută. Indiferent cum, acum este a voastră.

Cum eliminați cearta și durerea sau săriți peste ele și să nu le dați plata? Cum să nu leneviți peste durere și împietrirea inimii și să le păstrați pline de viață? Desigur, cel mai bun lucru ce îl puteți face este să vă ridicați și să mergeți pe drumul vostru vesel. Nu trebuie să duceți durerea în voi. Când vine vorba de iubire, alegeți iubirea pentru că iubirea este absolut incorporată. Iubirea vine din interior. Este aici în voi. Aduceți-o în față.

Tot restul, tot ceea ce tulbură somnul și liniștea voastră este un autostopist, și puteți părăsi un autostopist. Nu trebuie să-I dați unui autostopist o plimbare gratuită. Sau dacă l-ați luat deja, puteți să-l părăsiți.

Păstrați pentru voi ceea ce doriți să păstrați pentru voi. Lăsați să plece ceea ce nu doriți să păstrați pentru voi. Nu trebuie să țineți ceva ce nu vreți. Chiar dacă negativitatea vă asaltează, acceptați-o. Întoarceți mintea într-o direcție diferită și culegeți bucurie. De ce să nu culegeți bucurie? De ce să culegeți altceva decât bucurie?

Translated by: Manuela