Inima ta este inocenta
Published on: November 28, 2011

Dumnezeu a spus:
Smulge ancora din inima ta. Inima ta nu este menită a fi ancorată. Nu trebuie să existe nici o greutate în inima ta. Inima ta este menită să fie tot atât de luminoasă ca o pasăre şi liberă să zboare cât de sus poate.

Recunoaşte că ai împovărat inima ta, şi acum este timpul ca tu să-ţi uşurezi inima. Smulge acele ancore. Trage acele frânghii. Elibereaza ancorele din inima ta. Încă puţin, preaiubiţilor, şi o veţi face.

Adevărat, poate fi o muncă grea să le smulgi, în special după toţi aceşti ani, şi, totuşi, o poţi face. Nimeni nu merge să le smulgă pentru tine. Trebuie să le smulgi si să aduci acele ancore ruginite la suprafată. Trebuie să le dezlegi de la inima ta.Prea mult au fost legate de inima ta. Inima ta, inima ta frumoasă, este menită sa fie imponderabilă.
Inima ta nu este menită sa fie trasă in jos. Inima ta nu este menită să poarte poveri. Înalţă acea barcă. Transportă acea marfă.

Cum poţi tu să zbori când inima ta este trasă în jos de ancore ruginite şi de tone de cărbune şi cenuşă a ceea ce a ars în inima ta? Sărută inima ta acum. Iubeşte-ţi inima.
Inima ta nu este vinovată pentru ceea ce tu ai ţinut în ea.
Inima ta este inocentă. Tu ai atribuit sarcini pentru inima ta care nu sunt naturale. Ai crezut că inima ta există pentru a îngropa trecutul ? Nu este nici măcar trecutul adevărat ceea ce inima ta a îngropat. Trecutul nu este nimic. Gândurile şi interpretarile tale sunt altceva. Ţi-ai imaginat evenimente, ai interpretat evenimente şi le-ai depus în inima ta. Le-ai acoperit cu frunze şi ai spus : “Descompuneţi-vă aici. Staţi aici îngropate .”
Şi aţi aruncat câteva frunze mucegăite deasupra gândurilor care nu erau ale voastre pentru a le păstra. Inima voastră frumoasă a devenit un sicriu ceremonial pentru luptele iluzorii pe care le-aţi purtat cu voi înşivă.

Pământul nu a fost suficient de solid pentru voi , aşa că voi v-aţi solidificat inima. Inimile sunt menite să fie blânde, delicate.
Ele sunt menite să fie flori îmbobocite care înfloresc la o adiere şi privesc către soare. Wisteria nu este menită să fie melancolică.
Inimile nu sunt menite să poarte mânie. Inimile sunt menite să cultive iubirea şi nimic altceva decât iubirea.
Fără nici o excepţie.

Aruncaţi regretele voastre de asemenea.
Aruncaţi întâmplările de care vă învinuiţi şi totuşi le păstraţi în inima voastră. Aţi păstrat rănile.
Le-aţi bandajat şi totuşi le-aţi răscolit cu un ac şi aţi păstrat rănile hrănite ca şi într-un depozit rece. Aţi rănit inima voastră şi aţi păstrat rănile pentru voi ca pe momentele preţioase ale trecutului sângerând.

Ridică inima ta acum şi iubeşte-o. Lasă inima ta să fie iubire.
Lasă inima ta să fie iubirea pe care tu niciodată nu ai avut-o, sau iubirea care a fost smulsă din inima ta. Nu păstra inima ta pentru răscumpărare. Nu o lăsa să fie un ţap ispăşitor pentru ignoranţa aparentă a altora care se pare ca a fost aruncată pe tine.

Povara ancorelor pe care le-ai păstrat în inima ta a fost ţinută de către lanţuri. Aceste lanţuri nu sunt nici măcar amintiri.
Amintite sau nu, tu ai păstrat vechi lăzi cu crime perpetue împotriva ta. Ai luat parte într-o poveste şi ai ţinut-o în inima ta.
Eliberează-ţi inima de aceste poveşti. Renunţă la ele. Găseşte poveşti mai bune. Scrie poveşti mai bune.
Începe altfel. Un nou început.

"A fost o dată ca niciodată o fiinţă umană care şi-a smuls rămaşiţele din inima sa. Fiinţa umană a ieşit din trecut şi a păşit către un nou început. El a umblat în bucurie. El a îmbrăţişat bucuria.
El a stropit Pământul cu bucurie. "
.