Dumnezeu a zis:

Evită a folosi etichetări. Evită de a le gândi. Nu există nici un alt lucru mai teribil decât cel de adolescent sau cetățean în vârstă sau ambele. Există inimi și suflete frumoase în corpurile diferitelor vârste. Etichetarea decide dinainte ce va fi. Cu o mișcare a capului trimiți fiul sau fiica în ani de frămîntări pentru că tu crezi în ele. Ai auzit că așa era.

Anii adolescenței pot fi cei mai buni care există, așa cum pot fi și cei ai bătrâneții. Fiecare an poate fi cel mai bun când permiți posibilitatea. Nu da la o parte posibilitățile cu etichetări. Etichetele limitează. Ele nu eliberează.

Amintiți-vă că cuvintele sunt făcute de om și nu date de Dumnezeu. Turnul Babel spune adevărul. Limbajul poate fi o deghizare și un precursor. Limbajul poate trânti uși închise. Ușile au nevoie să fie deschise.

Ai grijă la limbaj.

Definești prea mult.

Împachetezi prea frumos.

Nu există o cutie care se potrivește vreunuia dintre copiii mei. Am dat copiilor libertatea de a fi fără limită, iar tu trebuie să faci la fel.

Ești cel ce faci viețile celor din jurul tău. Miști o baghetă a vorbirii și așa este. Ai de grijă de bagheta pe care o miști.

Crede în ființele din jurul tău. Crede că sub funingine este curat. Crede că sub egoul perimat se află inima unei ființe inocente. Crede în posibilitatea omului. Crede-Mă. Am oferit posibilitate de neimaginat, iar acum tu trebuie să o imaginezi.

Așa cum demarci pe alții, te demarci pe tine. Fiecare linie pe care o desenezi în jurul altuia, ai legat-o în jurul tău.

Șterge liniile de demarcație. Respire suflarea vieții în viețile tuturor.

Niciunul dintre voi nu este o ființă finită. Ești nemuritor, etern, dar nu ești finit. Ceea ce ești tu este fără limite. Doar ai început. Sapă în buzunareea tale și vei găsi aur nefolosit.

Să nu crezi că îți țin o discuție de încurajare. Nu cred că te îndemn. Spun doar adevărul și folosesc limbajul pe care îl vorbești. Spun doar adevărul. Nu știu cum să disimulez. Nu flatez. Spun doar adevărul onest al lui Dumnezeu.

Ai lăsat liniile imaginare să devină țărmul orizontului tău. Orizontul vieții tale este mult mai mare decât ai permis.

Ați înjosit chiar umanitatea, ca și când nu era destul de mult. Fiecare dintre voi este făcut din coame și văi, dar tu ai fost prea ocupat cu văile. Gândește diferit. Acele văi adânci vă ridică la înalțimi mari. Atunci când gândești, gândește-te la înălțimile luminoase în loc de movile întunecoase.

Atunci când ștergi criticile pe care le-ai pus una peste alta, te vei ridica la înălțimea ta naturală.Vă veți fi eliberat. Nu există nici unul dintre voi care nu stă drept atunci când știe că nu există tavan deasupra lui.

Sau am putea spune că există un tavan și l-am putea numi Cer. Dar chiar nici Cerul nu are nimic deasupra. El continuă să devină tot mai înalt. Astfel nu există limite pentru tine decât propriul tău gând.

Ridică-ți gândurile și vei începe să crești.

Te-ai ținut singur jos. Destul.

Ridică-ți capul, ochii, inima și vezi câmpurile din fața ta. Ele nu sunt străbătute. Ele așteaptă pentru tine șă pășești pe ele. Ele așteaptă să fie revendicate. Ele așteaptă după tine.

Cerul albastru și câmpurile clare așteaptă pentru tine. Există numai un singur teren nou în fața ta. Nu te mai poți întoarce înapoi și calci pe cărarea pe care ai călcat deja. Acum pășești spre Soare. Ești luminat de Soare așa cum te așezi în aventura câmpurilor vieții în creștere.

Translated by: Manuela